Ce fac comerțul cu centrele comerciale

ce fac comerțul cu centrele comerciale

ce fac comerțul cu centrele comerciale

În ceea ce priveşte discounterul german Lidl, acesta preferă să meargă pe terenuri proprii cu magazine independente, aceasta fiind politica germanilor până acum. Profi, pe de altă parte, a mizat pe o reţea de proximitate, astfel că a preferat spaţiile stradale.

Mai mult, dat fiind că este o reţea cu acoperire naţională, a mers mult pe localităţi care nu sunt acoperite de alţi jucători şi care nici nu au centre comerciale şi malluri. Totuşi, după mulţi ani în care dezvoltatorii imobiliari au acoperit Bucureştiul şi marile oraşe ale ţării, în ultima perioadă au intrat în vizorul lor şi centrele urbane secundare. Această schimbare de paradigmă vine şi ca urmare a creşterii puterii de cumpărare, dar şi pentru că există o concurenţă prea mare în anumite oraşe şi unii jucători îşi fac loc cu greu.

Etymology[ edit ] The word retail comes from the Old French verb tailler, meaning "to cut off, clip, pare, divide in terms of tailoring" c. It was first recorded as a noun in with the meaning of "a sale in small quantities" from the Middle French verb retailler meaning "a piece cut off, shred, scrap, paring". Definition and explanation[ edit ] Retail refers to the activity of selling goods or services directly to consumers or end-users. In some jurisdictions or regions, legal definitions of retail specify that at least 80 percent of sales activity must be to end-users. Retail service providers include retail banking, tourism, insurance, private healthcare, private education, private security firms, legal firms, publishers, public transport and others.

Anual, se deschid circa cinci proiecte noi, însă numărul de malluri cele mai mari şi mai complexe proiecte de retail a fost în scădere în ultimii ani, după ce în numai în Bu­cureşti s-au deschis două astfel de proiecte - Park Lake, din parcul Titan, şi Veranda, din zona Obor, care au cumulat Mai mult decât atât, anul a adus o premieră pentru ultimii ani pe piaţa de retail: închiderea unor proiecte de retail. ZF a analizat 64 de centre comerciale şi malluri, dar nu a luat în calcul parcurile de retail.

Acestea din urmă găzduiesc însă super­mar­ke­turi, hipermarketuri sau magazine de discount.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Mallul este definit de consultanţii imobiliari ca un centru comercial cu o structură care reuneşte zeci sau chiar sute de magazine de diverse tipuri şi mărimi, spaţii pentru servicii şi zone de petrecere a timpului liber, divertisment. Există şi malluri fără zonă de divertisment, mai exact fără cinema, cum este cazul Promenada.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Per total există centre comerciale care nu îndeplinesc toate criteriile, dar care au un mix de clienţi stabil şi o suprafaţă consistentă, astfel că au fost incluse.

Nu au fost ce fac comerțul cu centrele comerciale în calcul parcurile de retail.

Relaţia mall - magazin alimentar este mutual benefică deoarece, pe de-o parte, centrul comercial beneficiază de traficul generat de un hipermarket spre exemplu. Pe de altă parte, pentru un retailer alimentar investiţia este mai mică la mall decât în cazul unei construcţii de la zero.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Investiţiile într-un hipermarket se ridică până la 20 mil. Prin comparaţie, un hipermarket dintr-un mall costă 5 mil.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Magazinele alimentare beneficiază şi ele de pe urma traficului din mall, mai ales că centrele comerciale sunt de opțiuni esență și tipuri amplasate în cartiere dormitor, în zone cu un vad comercial foarte bun, unde există o masă critică de clienţi ce au nevoie zilnic de mâncare sau alte produse din supermarket sau hipermarket.

Există însă şi alte dezavantaje precum faptul că, de cele mai multe ori, în cadrul mallurilor oamenii au ca prioritate cumpărăturile de produse non-food, iar în unele cazuri accesul la ancora de food este mai dificil. Mai mult, accesul cu un coş de cumpărături de mari dimensiuni este mai dificil decât într-un parc de retail sau într-un magazin de sine stătător, iar de multe ori parcarea de la mall e mai aglomerată.

Ca întotdeauna, există şi avantaje şi dezavantaje, astfel că retailerul este cel care alege unde merge după o analiză amănunţită cost-beneficii pe termen lung.

Ultima actualizare: Sep 23, Scris de Conspecte Team Accesări: 5, Comerţul integrat reprezintă un sistem de organizare a activităţii comerciale, în cadrul căruia întreprinderile cumulează atît funcţiile comerţului cu ridicata, cît şi ale aceluia cu amănuntul. Sistemul respectiv poate îmbrăca diverse forme concrete de materializare: organizarea unor mari magazine, magazine populare, magazine cu sucursale, diverse forme cooperatiste etc. După natura participanţilor şi a formelor de proprietate, specialiştii structurează sistemul de organizare a comerţului integrat în două mari categorii - forme capitaliste şi forme cooperatiste - fiecare dintre acestea prezentînd, la rîndul lor, structuri proprii, cu trăsături şi forme specifice de organizare. Formele capitaliste ale comerţului integrat Între cele mai importante variante de organizare, în cadrul cărora se pot concretiza formele capitaliste ale comerţului integrat, sunt menţionate, în mod frecvent: marile magazine, magazinele cu sucursale şi magazinele populare. Marile magazine reprezintă, în ansamblul lor, o formă a comerţului cu amănuntul, în cadrul căruia firmele comerciale dispun de o mare suprafaţă de vînzare accesibilă publicului, oferind în acelaşi local sau în localuri alăturate cvasitotalitatea bunurilor de consum, grupate în raioane, sub formă de sortimente suficient de complete.

Interesantpublicații